Obiceiuri care te ajuta sa fii un parinte minunat

Cred ca ne dorim cu totii, intr-o oarecare masura, sa fim niste parinti cat mai buni posibil pentru copiii nostril. Uneori reusim, iar alteori ne lovim de unele provocari si obstacole care ne descurajeaza. Conform unui studiu, puterea de a face schimbari remarcabile in vietile copiilor nostri se afla mai la indemana decat ne imaginam.

Viata de parinte este alcatuita din incercari zilnice de a invata copiii cateva abilitati de baza, precum empatia, auto-controlul, rezolvarea problemelor si gestionarea diverselor emotii. Din punctul meu de vedere pedepsele nu functioneaza pentru a educa un copil deoarece efectele lor se resimt doar pe un termen scurt. Modificandu-ne insa pe noi insine, prin modul in care vorbim cu ei si prin modul in care interactionam vom reusi sa facem cu adevarat minuni. Acest sistem este recomandat de Daniel Siegel, profesor de psihiatrie la UCLA si Tina Payne Bryson, psihoterapeut pentru adolescenti, iar eu il sustin pe deplin.
1. Conectati-va
Un sfat valabil in special pentru parintii care au copii preadolescenti sau adolescenti, care nu vor reusi sa auda ceea ce incerci sa le transmiti. Conexiunea inseamna sa arati ca esti de partea lor, mentinand anumite limite, sa treci de la reactivitate la receptivitate. Conexiunea implica sa: transmiti confort, sa validezi, sa asculti, sa reflectezi.
2. Reduceti numarul de cuvinte
Majoritatea parintilor au tendinta sa tina prelegeri atunci cand copiii nu se comporta asa cum isi doresc. Aceste prelegeri nu aduc in final niciun beneficiu pentru ca ajungeti sa ii inundati efectiv cu informatii si senzatii, ceea ce ii vor determina sa va ignore. Cu cat sunt mai putine explicatiile, cu atat mai bine.
3. Acceptati emotiile
Toate sentimentele sunt permise, insa nu acelasi lucru este valabil si pentru comportamente. Nu insistati ca emotiile copiilor sa fie rationale si sa aiba sens. Important este in final ce facem cu aceste emotii, respectiv comportamentul. Mesajul transmis trebuie sa fie: poti simti ceea ce doresti, dar nu poti sa faci intotdeauna ce doresti.

4. Descrieti, fara a tine prelegeri
Daca va intrebati de ce ajungeti sa fiti ignorati de copii, raspunsul este simplu: ei stiu deja ce urmeaza sa ziceti si apoi va si aud cum spuneti lucrul respectiv. De obicei stiu ca anumite lucruri pe care le fac sunt gresite. Prin urmare, in loc sa le tineti predici, explicati care este problema.
5. Implicati-va copiii in disciplina
Eu cred si pun in practica, educatia cu blandete. De aceea consider ca intre parinte si copil trebuie sa existe un dialog, iar nu o judecata rapida. Intrebati-i ce fel de rezolvare vad ei si vor deprinde in acest fel nu doar abilitati de a rezolva problemele, ci si o calitate magica, empatia.
6. Reformulati o negatie sub forma unei afirmatii conditionate
Da, poti sa faci lucrul X dupa momentul Y. Nu este intotdeauna cea mai buna solutie, dar cel putin veti observa mai putine reactii de rezistenta. Desigur, raman valabile acele lucruri pe care le considerati non-negociabile.
7. Subliniati aspectele pozitive
Spuneti intotdeauna ceea ce doriti, nu ceea ce nu doriti. In acest mod va asigurati ca mesajul ajunge fara a fi distorsionat la copil. Nu uitati sa va laudati copiii cand fac lucruri frumoase. Daca de fiecare data cand le vorbiti nu faceti decat sa ii criticati, ce fel de asocieri credeti ca vor crea cu imaginea voastra?
8. Abordati situatia intr-o maniera optimista
Din nou este vorba de o abordare pozitiva. Incercati cumva sa includeti joaca si, atunci cand va deranjeaza o anumita actiune, puteti juca un rol in care sa dramatizati, de exemplu. Sau cand copilul nu vrea sa intre in masina va puteti preface un monstru care il urmareste. Umorul ajuta intotdeauna, indiferent de situatie.

9. Ajutati-i sa deprinda instrumente de folos
Aici este vorba despre instrumentele care ii ajuta sa gandeasca frumos si corect. Va doriti ca in plus fata de experimentarea emotiilor, sa si invete din ele si sa poata sa le observe. Ajungand sa isi studieze singuri modul in care gandesc, nu se vor mai simti coplesiti de emotii si sentimente. Nu le vor mai nega, ci le vor accepta ca pe ceva firesc.

Voua cum vi se pare acest sistem de recomandari? Aplicati vreun sfat in educatia copiilor vostri?