Sunt ortodoxa, insa religia, sexul si politica nu sunt subiecte de discutii

Am primit nu o data intrebarea daca sunt sectanta pentru ca am ales sa fiu mama nu a unui singur copil, ci a sase. Sunt o persoana normala, ca si voi, careia pur si simplu ii plac copiii si adora sa fie mama. Dar religia nu este un subiect de discutie.

Mi s-a intamplat in decursul carierei mele sa primesc o multime de intrebari pe aceasta tema, uneori formulate sub forma de reprosuri sau acuzatii. Desi am ajuns sa nu ma mai las afectata de ele, nu neg faptul ca ma deranjeaza ca atat de multi oameni se gandesc la aceste lucruri si sunt atat de interesati de religia mea.

Am raspuns deja ca sunt de religie ortodoxa si, mai mult decat atat, sunt un om crestin, cu frica de Dumnezeu. Intotdeauna am crezut in puterea binelui si in faptul ca ce semeni aia culegi, asa ca aplic in fiecare zi din viata. De fiecare sarbatoare importanta, dar si duminica sau pur si simplu cand simt nevoia sa imi eliberez sufletul merg la biserica si am norocul de a fi aproape de Manastirea Cernica. Insa nu consider ca acest lucru trebuie discutat sau dezbatut si nici nu ma consider datoare sa ma explic.

Pentru ca religia este o alegere personala, intima, care nu se justifica. Am ales sa scriu acest articol tocmai pentru acest motiv. Traim in niste vremuri in care etniile, credintele si religiile sunt foarte, foarte diverse. Insa chiar daca este vorba de rude sau de prieteni apropiati, nu este problema nimanui cui alegi sa te rogi. Este un subiect, care alaturi de politica si sex, nu se discuta, este tabu. O discutie pe una dintre aceste teme, chiar daca pare nevinovata, poate ajunge sa jigneasca o persoana si sa pari ca o hartuiesti sau ca o discriminezi. Atunci cand vorbesti cu cineva despre lucrurile in care crede, nu vei ajunge sa il convingi sa isi schimbe parerea si sa se converteasca, iar oamenii au tendinta sa evite astfel de conversatii pentru ca reprezinta un subiect sensibil, ce poate starni disconfort.

Din punctul meu de vedere, lucrurile sunt simple: fiecare este liber sa aleaga ce face, cui, cum si cand se roaga. Iar acest lucru nu ne diferentiaza in vreun fel. Faptul ca eu sunt ortodoxa nu cred ca ma face superioara unei persoane de alta religie sau unei persoane atee. Pentru ca fiecare are propriul sistem de valori la care se raporteaza, propriile principii de viata.

Mi-as dori sa observ putin mai multa toleranta si libertate in gandire in sensul acesta. Si mai putina ura si aratat cu degetul. Chiar daca as fi fost, cum spun unii, sectanta, nu cred ca m-ar fi schimbat cu nimic ca om. Si nu ar fi fost problema nimanui. Este pacat sa ne lasam macinati de astfel de lucruri care nu au niciun fel de importanta. Mai important este sa iti iubesti familia, sa ai o meserie pe care sa o faci cu drag si, atunci cand poti, sa contribui in aceasta lume cu putin bine. Este chiar simplu daca privesti lucrurile astfel.